Cum putem utiliza energia luminii și chiar energia mecanică pentru a elimina poluanții din apă? Răspunsul la această întrebare stă în proiectarea unor materiale inteligente, capabile să transforme diferite forme de energie în reacții chimice utile.
Un articol recent publicat în prestigioasa revistă Small Structures (https://doi.org/10.1002/sstr.202500796) prezintă o nouă strategie de proiectare a unor nanomateriale multifuncționale, capabile să combine fotocataliza și mecanocataliza într-un singur sistem. Fotocataliza utilizează lumina pentru declanșarea reacțiilor chimice, în timp ce mecanocataliza valorifică energia mecanică generată, de exemplu, prin agitare sau vibrații. Studiul este rezultatul unei colaborări internaționale între cercetători din Marea Britanie, Slovenia, Germania și România și include contribuția Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM), evidențiind rolul institutului în caracterizarea avansată a materialelor și în cercetarea fundamentală din domeniul nanomaterialelor.
Materiale proiectate la scară nanometrică
Cercetătorii au dezvoltat nanocompozite pe bază de oxid de titan și oxid de grafen redus (rGO). Noutatea materialului constă în faptul că acesta conține simultan mai multe faze cristaline ale oxidului de titan, împreună cu titanat de potasiu și rGO. Interfața dintre aceste componente generează deformări extrem de mici ale structurii cristaline, suficiente pentru a modifica modul în care electronii circulă prin material și pentru a îmbunătăți procesele fotocatalitice. Aceste deformări, invizibile cu ochiul liber și de ordinul fracțiunilor de procent din parametrii rețelei cristaline, modifică proprietățile electronice ale materialului și facilitează transportul sarcinilor electrice, conducând la o activitate catalitică superioară.
Mai mult decât fotocataliză
Materialele au fost testate pentru degradarea albastrului de metilen, un poluant utilizat frecvent în evaluarea materialelor fotocatalitice.
Rezultatele au demonstrat că noile nanocompozite:
- degradează aproape complet poluantul sub iluminare;
- rămân active chiar și în timpul agitării mecanice, în absența luminii;
- prezintă cele mai bune performanțe atunci când lumina și stimularea mecanică acționează simultan.
Acest comportament deschide perspective pentru dezvoltarea unor materiale capabile să valorifice simultan diferite forme de energie disponibile în mediul înconjurător.
Rolul caracterizării avansate: contribuția INCDFM
Înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestor performanțe a necesitat utilizarea unui ansamblu complex de tehnici experimentale.
În cadrul INCDFM, contribuția a vizat atât caracterizarea structurală prin difracție de raze X (XRD), cât și caracterizarea chimică de suprafață prin spectroscopie de fotoelectroni (XPS).
Caracterizarea structurală prin difracție de raze X (XRD), realizată de Dr. Dana Popescu (INCDFM) în colaborare cu cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică din Iași, a furnizat dovezile experimentale care au demonstrat coexistența mai multor faze cristaline și apariția microdeformațiilor structurale, considerate elementul-cheie al mecanismului responsabil pentru performanța catalitică.
Complementar, analizele XPS, realizate în cadrul infrastructurii de interes național „Sistemul de instalații complexe XPS/ESCA și cercetări utilizând radiație de sincrotron” de către Dr. Adela Nicolaev, au oferit informații privind compoziția chimică și stările electronice ale suprafeței, completând imaginea asupra mecanismelor responsabile pentru performanțele catalitice. Analizele XPS au pus în evidență compoziția chimică a suprafeței și existența speciilor Ti³⁺ și a interacțiilor Ti–O–C dintre oxidul de titan și rGO, informații esențiale pentru înțelegerea mecanismelor de transfer al sarcinii.
O colaborare internațională
Lucrarea reprezintă rezultatul unei colaborări interdisciplinare între London South Bank University (Marea Britanie), National Institute of Chemistry (Slovenia), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (România) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică din Iași, alături de parteneri din Germania.
Această colaborare a reunit expertize complementare în sinteza materialelor, caracterizarea structurală și de suprafață, microscopie electronică, spectroscopie și modelare teoretică. Studiul ilustrează modul în care integrarea acestor competențe dezvoltate în laboratoare din Marea Britanie, Slovenia, Germania și România permite înțelegerea unor mecanisme fundamentale care nu ar putea fi investigate într-un singur centru de cercetare.
Perspective
Rezultatele acestui studiu demonstrează că performanța unui material nu depinde doar de compoziția sa chimică, ci și de modul în care atomii sunt organizați în structura cristalină. Controlul acestor modificări structurale la scară nanometrică deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor materiale inteligente, capabile să utilizeze mai eficient energia luminii și energia mecanică.
Prin combinarea sintezei continue, a caracterizării avansate și a modelării teoretice, studiul demonstrează cum controlul structurii cristaline la scară nanometrică poate conduce la materiale multifuncționale cu aplicații în depoluarea mediului și conversia energiei. Rezultatele evidențiază încă o dată importanța colaborărilor internaționale și a infrastructurilor moderne de caracterizare în dezvoltarea noii generații de materiale funcționale.
Una dintre dovezile experimentale esențiale ale studiului este prezentată în Figura 1, unde analiza prin difracție de raze X evidențiază coexistența fazelor cristaline și modificările structurale induse de rGO.

Figura 1. Difractogramele de raze X ale nanocompozitelor sintetizate, evidențiind coexistența mai multor faze cristaline și modificările structurale induse de rGO. Analiza XRD a permis identificarea microdeformațiilor, unul dintre elementele centrale ale mecanismului responsabil pentru performanța catalitică. Figura adaptată după Small Structures 2026, 7, e202500796.
Articol original:
K.G. Nguyen, M. Hus, A. Oberlintner, I.A. Baragau, D.G. Popescu, D. Gherca, A. Nicolaev, T. Heil, M.T. Sajjad, S. Dunn, C. Davids, S. Kellici, Single-Step Continuous-Flow Strain Engineering of Multiphase Titanate–TiO2-Reduced Graphene Oxide Nanocomposites for Dual Photo- and Mechanocatalytic Activity, Small Structures 7, e202500796 (2026). https://doi.org/10.1002/sstr.202500796
Text realizat de Dr. Dana Popescu (INCDFM), coautoare a studiului.